Radiografia dentară – mijlocul cel mai precis de diagnostic și supraveghere al tuturor structurilor orale

În prezent, se poate spune că radiologia este una dintre cele mai avansate specialități din punct de vedere tehnologic. Radiografiile orale sunt investigații efectuate la ordinea zilei pentru a putea vedea atât dinții, cât și eventualele nereguli sau structurile bănuite a fi patologice.

Cuprins:

  1. Radiografii dentare: scurt istoric
  2. Radiografiile dentare – ce presupun?

           2.1. De ce este atât de importantă radiografia dentară?

           2.2. Care sunt principalele tipuri de radiografii dentare?

           2.3. Cum se face radiografia dentară și la ce trebuie să fie atenți pacienții?

1. Radiografii dentare: scurt istoric

Radiologia există de peste un secol. Totul a început când Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit razele X în 1895. După ce a lucrat săptămâni întregi în laboratorul său experimentând producția de „raze ciudate”, pe care le-a numit „X”, i-a cerut soției sale, Anna Bertha, să-i „împrumute” o mână, mai exact pe cea stângă, pe care a folosit-o pentru a produce prima imagine cu raze X. Aceasta este acum cunoscută sub numele de „Hand mit Ringen”. Inițial, femeia a fost șocată de imaginea obținută, exclamând cu frică: „Mi-am văzut moartea!”.

Acest fenomen a stârnit un mare interes în întreaga lume. În câteva săptămâni de la anunțul său, spitalele din întreaga lume au luat inițiativa de a deschide săli de radiografie, ceea ce a dat naștere primelor departamente de radiologie. Societatea britanică Röntgen (prima societate de radiologie din lume) a fost fondată în 1897, iar multe studii suplimentare privind utilizarea razelor X și efectele radiațiilor au fost efectuate în următorii ani.

Un dentist englez pe nume Frank Harrison a experimentat radiografia dentară la începutul anului 1896. El și-a prezentat descoperirile la Adunarea Generală Anuală a Filialei Midland a Asociației Stomatologice Britanice din 26 iunie 1896, unde a menționat în special aplicabilitatea radiografiei dentare pentru coroane artificiale, tratament endodontic și probleme de erupție.

În aceeași perioadă, fizicianul Walter König a efectuat teste pe multiple aplicații radiografice. În martie 1896, la Societatea de Fizică din Frankfort, König a publicat o prezentare generală a lucrării sale, care conținea radiografii ale dinților anteriori ai maxilarului superior și inferior.

De peste ocean, în SUA, pot fi menționate câteva nume importante pentru bazele radiografiei dentare. C. Edmund Kells, un stomatolog american, a fost informat despre descoperirea lui Röntgen la 6 ianuarie 1896, participând la o prezentare la Universitatea Tulane. Kells a luat imediat măsuri pentru a explora potențiala utilizare a razelor X în stomatologie, achiziționând echipamente pentru generarea de raze X cu ajutorul lui Ayres și obținerea unei radiografii intraorale a unui subiect viu (adică asistentul său). Mai târziu a estimat că acest lucru s-a întâmplat în aprilie/mai 1896, folosind un suport de film pe care l-a dezvoltat el însuși, care a permis pacientului să înghită în timpul celor 15 minute de expunere. În plus, pentru a stabiliza capul, a fost plasată o placă subțire între tub și față, care ar putea fi considerată una dintre primele utilizări (deși involuntare) ale filtrării cu raze X.

Kells a început să-și demonstreze tehnica de radiografie în fața unui public dornic, inclusiv la prima clinică în care s-au realizat radiografii dentare. El a susținut, de asemenea, utilizarea suporturilor pentru poziționarea corectă a filmului și a proiectat un suport pe bază de aluminiu și cauciuc. De asemenea se consideră că el ar fi primul care a propus utilizarea simultană a două filme în scopul păstrării evidențelor.

La începutul secolului al XX-lea, era un obiectiv comun pentru investigatori să încerce să găsească o modalitate de a separa umbrele suprapuse care erau înregistrate atunci când o structură complexă era prezentată pe o radiografie (așa cum este cazul radiografiei toracice, în care siluetele coastelor se pot interpune de multe ori în imagine, când se dorește vizualizarea cordului sau a plămânilor).

Un alt progres major în radiologie este inteligența artificială (AI). La începutul anilor 1960 și 1970, a fost dezvoltat Dendral, primul program de rezolvare a problemelor din lume. A fost destinat mai întâi specialiștilor în chimie organică și mai târziu a oferit baza MYCIN, un sistem care implică una dintre cele mai timpurii utilizări ale AI. 

2. Radiografiile dentare – ce presupun?

Radiografia dentară este o imagine obținută în scop de diagnostic și de supraveghere a dinților și țesuturilor din jurul acestora, folosindu-se raze X. Acest tip de metodă de imagistică este utilizat în stomatologie pentru a detecta problemele dentare care nu pot fi observate cu ochiul liber, precum cariile profunde, infecțiile, afecțiunile gingiilor, structura osoasă a maxilarelor și comunicarea cu sinusurile, dar și alte anomalii ce nu au neapărat ca punct de pornire cavitatea orală, însă influențează sănătatea zonei.

Radiografiile dentare sunt realizate, de obicei, de către un dentist sau un tehnician radiolog și oferă o imagine detaliată a structurilor dentare, inclusiv coroana și rădăcina dinților, spațiul dintre două structuri dentare, osul maxilarului și mandibulei, țesuturile moi și alte formațiuni normale ori patologice. Aceste imagini pot ajuta la diagnosticarea și tratamentul diverselor afecțiuni dentare.

2.1.  De ce este atât de importantă radiografia dentară?

Acum că ai aflat ce este radiografia dentară, trebuie să afli și de ce este atât de importantă pentru medicul stomatolog și pentru practica sa. Iată câteva dintre motivele pentru care este necesară realizarea unei radiografii dentare:

  1. Identificarea problemelor invizibile cu ochiul liber: Multe probleme dentare, cum ar fi cariile, afecțiunile parodontale sau infecțiile de la nivelul rădăcinii dinților pot fi ascunse și imposibil de identificat fără a face o radiografie. Aceste imagini îi permit medicului stomatolog să vizualizeze structurile interne ale dinților și ale maxilarelor pentru a stabili care sunt problemele într-un stadiu incipient sau avansat, dar și pentru a le identifica localizarea cât mai precisă. Astfel, se pot începe tratamente țintite, chiar minim invazive, care să nu jeneze pacientul.
  2. Diagnostic precis: Radiografiile dentare ajută la diagnosticarea precisă a afecțiunilor dentare. Ele oferă informații detaliate despre starea dinților, structurile osoase și țesuturile moi, permițând medicului stomatolog să identifice cariile, leziunile, chisturile, tumorile sau alte probleme care ar putea fi prezente. 
  3. Planificarea tratamentului: Radiografiile sunt o parte foarte importantă pentru planificarea tratamentelor în stomatologie. Ele permit medicului să evalueze severitatea problemelor și să decidă care sunt cele mai bune opțiuni de tratament. De exemplu, în cazul unui implant dentar, radiografiile pot ajuta la determinarea densității osoase și la stabilirea poziției optime a implantului.
  4. Supravegherea periodică a evoluției: Radiografiile realizate periodic pot fi utilizate pentru a se face monitorizarea afecțiunilor dentare în timp Aceasta este utilă în cazul infecțiilor, bolilor parodontale sau a altor probleme de natură cronică, ce necesită urmărirea pe termen lung.
  5. Prevenția: Radiografiile pot ajuta la identificarea problemelor dentare în stadii incipiente, ceea ce permite intervenții preventive mai eficiente. Prin identificarea și tratarea dintr-un stadiu timpuriu a cariilor sau a altor afecțiuni, se poate preveni extinderea problemelor și complicațiile ulterioare.
  6. Garantarea siguranței și confortului pacientului: Radiografiile moderne sunt sigure și oferă o metodă non-invazivă pentru a evalua sănătatea orală a pacientului. Ele permit medicului stomatolog să ofere un tratament personalizat și eficient, în timp ce reduc la minim disconfortul și riscurile asociate.

2.2. Care sunt principalele tipuri de radiografii dentare?

Există două tipuri principale de radiografii dentare:

  1. Intraorale: filmul sau senzorul se află în interiorul gurii.
  2. Extraorale: filmul sau senzorul se află în afara gurii.

În ceea ce privește radiografiile intraorale, acestea se împart mai departe în:

  • Radiografii bitewing

Bitewing arată ambele arcade dentare, adică atât pe cea superioară, cât și pe cea inferioară, alături de punctele de contact dintre acestea. Radiografiile dentare Bitewing ajută medicul dentist să detecteze cariile dintre dinți sau alte modificări care apar chiar sub linia gingiei. În majoritatea cazurilor, sunt obținute cu ajutorul aparatelor de radiologie intraorală.

  • Radiografii periapicale

O radiografie periapicală arată întregul dinte, de la coroană până la vârful rădăcinii, folosindu-se un scanner intraoral, foarte ușor de aplicat și complet lipsit de durere. Acest tip de radiografie ajută stomatologul să identifice carii, boli ale gingiilor, pierderi osoase și orice alte anomalii ale dintelui sau ale osului din jur.

  • Radiografii ocluzale

Această variantă îi permite dentistului să vadă problemele situate în plafonul sau planșeul cavității orale. Aceste imagini sunt utile atunci când se urmărește diagnosticul fracturilor sau al dinților impactați, sau când se dorește evaluarea stării de sănătate a rădăcinilor dinților din față. Imaginile ocluzale pot ajuta, de asemenea, la identificarea chisturilor, abceselor și fracturilor maxilarului. Medicii stomatologi specializați în domeniul pedodonției pot folosi radiografii ocluzale pentru a evalua dinții în curs de dezvoltare.

La fel ca în cazul radiografiilor intraorale, și cele extraorale pot fi împărțite în mai multe subtipuri.

  • Radiografii panoramice

O radiografie panoramică dentară, cunoscută și sub denumirea de „ortopantomografie” arată toate structurile din gură pe o singură imagine, inclusiv dinții de sus și de jos, articulațiile maxilarului, nervii, sinusurile și osul de susținere. O radiografie panoramică permite dentistului să obțină o imagine de ansamblu asupra oricăror probleme existente de sănătate orală. Totodată, aparatura de radiologie panoramică este foarte utilă și înainte de a se începe tratamentele de canal ori cele de tip obturație.

  • Radiografii cefalometrice

Acestea surprind profilul, adică laterala capului. Prin intermediul radiografiei cefalometrice, medicul stomatolog poate să evalueze locația dinților în raport cu maxilarul și mandibula. Ortodonții (stomatologii specializați în corectarea mușcăturii și a poziției dinților) folosesc adesea radiografii cefalometrice pentru a planifica tratamentul potrivit.

  • Scanare CBCT

Dentiștii folosesc tomografie computerizată (CBCT) pentru a capta imagini 3D ale dinților, maxilarelor, articulațiilor, nervilor și sinusurilor. Aceste radiații pot detecta, de asemenea, tumori sau fracturi faciale. Chirurgii apelează de multe ori la aparatura de radiologie 3D de CBCT pentru a verifica înălțimea, lățimea și locația osului maxilar înainte de plasarea implantului dentar.

2.3. Cum se face radiografia dentară și la ce trebuie să fie atenți pacienții?

Cantitatea de radiații la care este expus pacientul în timpul acestor investigații este mică. De fapt, aceasta se poate compara cu nivelul de expunere de la alte elemente, precum:

  • Televizoare, smartphone-uri și computere;
  • Materiale de construcție, cum ar fi plăci ceramice și blaturi obținute din granit;
  • Radiația de la soare, stele și Pământ.

Cât de des ar trebui să facă pacienții radiografii dentare?

Majoritatea persoanelor cu dinți și gingii sănătoase ar trebui să facă radiografii dentare odată la șase luni sau chiar la 18 luni. În cazul în care pacienții suferă de boli ale gingiilor, carii recurente sau alte probleme de sănătate orală sensibile și care necesită modificări frecvente ale tratamentului, este posibil ca dentiștii să recomande investigații mai des.

Radiografiile dentare au evoluat mult de-a lungul timpului și au cunoscut multiple îmbunătățiri. Astfel, în prezent, toți pacienții cu afecțiuni stomatologice se pot bucura de tratamente de calitate, eficiente și, mai ales, minim invazive.

Acest articol a fost scris de

Picture of Dr. Cristina Rizea
Dr. Cristina Rizea este doctor in stiinte medicale si lector la congrese, cursuri si evenimente stomatologice nationale si internationale. Membra in Comitetul Executiv al Asociatiei Europene a Studentilor la Medicina Dentara in perioada studentiei, in prezent dr. Cristina Rizea participa ca lector invitat la manifestari stiintifice la nivel global, printre care World Dental Congress.

Urgență service

Raportează defecțiunea - intervenție rapidă